Am deschis o carte noua

Pagini albe stau nescrise
Cu cerneala nu mai ploua
Granitul nu creeaza schite.

Las stiloul si creionul
Adormind in gand cu ele
Care-mi va fi companionul
Conturandu-mi vorbele.

Cuvinte pierdute-n zare
Creionul prinde viata
Nu pier in departare
Ecoul lor devin prefata.

Cuprinsului ii dau culoare
Stiloul putin se va odihni
Sentimentul ia amploare
Cu gandul ca va reveni.

Cuvantul va renaste
Schita-i va fi pereche
Iubirea le vorbeste
Cu o putere straveche.

Impreuna compun fericirea
Ce candva departe a plecat
Vor contura frumos iubirea
Dintr-un suflet vindecat.

Reclame